Acad. Ist. Dr. Farm. Graziella Lygia Narcisa Baicu (6 iunie 1922, Sulina- 15 aprilie 2020, București)

Extras (cu unele completări) din Enciclopedia marilor personalități din istoria, știința și cultura românească de-a lungul timpului, vol. IV, Contemporanii A-I, pg. 77-82, Editura Geneze, 2003, Fundația Realitatea Românească

BAICU GRAZIELLA LYGIA NARCISA, farmacistă, cercetător, membru al colectivului enciclopedic, s-a născut la 6 iun.1922, orașul Sulina,  jud.  Tulcea și a decedat la 15 apr. 2020 la București.

Clasele I și II primare le-a urmat la Constanța,  clasele III și IV primare la Notre Dame de Sion (Galați) – 1930-1934.  Clasele I și II secundare le-a urmat la Notre Dame de Sion (Galați) iar clasele III-VIII secundare la Liceul ,,Regina Maria”, București – 1935-1942.

A fost absolventă a  Facultății  de  Litere, București, 1947 dar și a Facultății de Farmacie, București,  1948. A fost doctor în Științe farmaceutice al Institutului de Medicina și Farmacie, Târgu Mureș (din Septembrie 1976). I s-au acordat nenumărate diplome intre care Diploma de Onoare pentru 20 de ani de activitate neîntreruptă (1956-1976) în Institutul pentru Control de Stat al Medicamentului și de Cercetări Farmaceutice, conferită în 1976 de Ministerul Sănătății, de Academia de Științe Medicale din România și de ICSMCF; Diploma jubiliară cu prilejul aniversarii a 25 de ani de activitate a ICSMCF (1956-1981) și Diploma de excelență pentru întreaga activitate depusa în dezvoltarea învățământului și cercetării în domeniul farmaceutic în România, acordată de Societatea de Științe Farmaceutice din România și de Facultatea de Farmacie din București, la al XII-lea Congres National de Farmacie, din 17-19 octombrie 2002.

Pentru întreaga activitate i s-a acordat Ordinul Meritul Sanitar, Clasa a III-a „pentru merite deosebite în domeniul ocrotirii Sănătății populației din țara noastră, pentru contribuția adusă la afirmarea medicinii românești la dezvoltarea învățământului și cercetării științifice medicale”.

I s-a acordat Brevet de Academician, conferit de l’Académie Internationale d’Histoire de la Pharmacie. Paris, 15 septembrie 1984 (Fig.1)  și din 1992, titlul de „academician emerit”. În iunie 1996 și s-a conferit de Societatea Româna de Istoria Farmaciei, București, însoțit de medalia „Profesor Doctor Farmacist Alexandru Ionescu-Matiu”, clasa a III-a, „pentru merite științifice aduse dezvoltării istoriei farmaciei”.

Figura 1. Diploma de Academician al Academiei Internaționale de Istoria Farmaciei

I s-a conferit Diploma de participare la cel de al V-lea Congres Național  de Istoria Medicinii, conferită de Societatea Româna de Istoria Medicinei din Asociația Medicală Româna, ,,ca o mărturie a dragostei cu care s-a aplecat asupra moștenirii cultural-umaniste, a cărei flacăra vie este păstrata de istoria medicinei”, București, 29-31 mai 1997.

A fost membru ales în Comitetul de Conducere al Societății de Farmacie din Uniunea Societăților de Științe Medicale din România (1955-1959),  membru  ales în Societatea Internațională de Istoria Farmaciei (Internationale Gesellschaft für Geschichte der Pharmazie, Bremen, Germania (din 1969), membru ales în Comitetul de Conducere al Societății de Istoria Medicinei și Farmaciei din Uniunea Societăților de Științe Medicale  din România ( 1973-1991), totodată, a fost membru   ales   în   Academia   Internațională    de   Istoria   Farmaciei   (Académie Internationale d’Histoire de la Pharmacie), Haga, Olanda (1984 și până în prezent) și membru în Societatea de Istorie și Științe Farmaceutice Catalane (Societat d’Amics de la Historia i de la Ciencia Farmaceutica Catalana).

A avut o bogata activitate profesională și științifică și o bogată activitate redacțională și editorială. Astfel, activitatea de cercetare științifică, dar mai ales, cea tehnică și organizatorică care a avut punct de plecare începutul anului 1949, a coincis cu actul naționalizării farmaciilor din mediul urban și din centrele muncitorești, a laboratoarelor de analize medicale, a drogheriilor, depozitelor de medicamente și a reprezentantelor farmaceutice din străinătate. B. a elaborat din 1957 până în 1966, în cadrul Laboratorului de Organizare Științifică Farmaceutică, alături de un colectiv de specialiști, peste 20 de teme, structurate pe principiile de funcționare a economiei socialiste, aducând importante contribuții originale în domeniu. Din 1966 și până în 1974, odată cu promovarea sa ca Șef al Serviciului de Informare și de Documentare din Institutul pentru Controlul de Stat al Medicamentului și de Cercetări Farmaceutice (ICSMCF), B. s-a preocupat de reorganizarea și dezvoltarea acestui departament, transformându-l într-unul din cele mai performante nuclee în domeniu din țara noastră. Serviciul era completat cu o bibliotecă ce dispunea de un număr impresionant de titluri de carte și de periodice (de ordinul miilor), patrimoniu dezvoltat constant prin achiziționarea de noi titluri (o mare parte din propuneri și de sugestii în acest sens aparținând lui B.). Acest valoros fond documentar a fost consultat atât în sala de lectura a Institutului, cât și prin sistemul de împrumuturi, de un număr apreciabil de specialiști: cadre universitare de la Facultățile de Farmacie, Medicină, Chimie, Biologie, Medicină Veterinară, Agronomie etc., de cercetători din diferite institute de profil, de șefi de laboratoare de control, de farmaciști, medici, chimiști, botaniști, biologi  etc .

Șeful  Serviciului  de  Documentare, ca și întregul  personal existent în acest compartiment, au  oferit   ori  de  câte  ori  erau   solicitați,   indicații și lămuriri suplimentare. Printre tehnicile performante, la acea dată, imaginate și introduse în scopul  fluidizării  procesului  informațional, a  figurat și  realizarea   unui   fișier, clasificat  pe  criterii  originale,  specifice  multitudinii  de  specialități  cuprinse  în cercetarea farmaceutica. Ele răspundeau unei bine definite tematici și erau asociate, pentru  o mai ușoară regăsire,  cu numele autorului și cu titlul lucrării în speță. În același scop,  a fost adaptat și introdus, pentru prima oară în sectorul farmaceutic, procedeul modem, la acea data, de ,,indexare coordonata”. Serviciul de Informare și de Documentare Farmaceutică a fost vizitat de cercetători în domeniu și din cele mai avansate țări  din  lume: Franța,  Anglia,  Germania,  SUA, Japonia  etc., țări unde sistemele de informare și de documentare beneficiau încă de pe atunci de procedee mecanice performante și chiar electronice, aceștia fiind entuziasmați pentru ceea ce se reușea în Institut doar cu ajutorul unor simple operații manuale. Din nefericire, în 1974, în urma hotărârii luate de conducerea PCR de a fi desființate toate nucleele de documentare existente în institutele de cercetare și crearea unui centru unic la nivel național, Serviciul de Documentare din ICSMCF a fost lichidat. Întregul fond informațional existent, constituit din mii de fișe, elaborate pe parcursul a aproape zece ani și care conținea repere extrase din sute de titluri de reviste și din alte documente, a fost transformat în rebuturi pentru a fi reciclat.

Al treilea domeniu prioritar în  care B. i-a desfășurat activitatea a fost cel aparținând sectorului editorial și redacțional; Încă din 1 martie 1949, în calitate de secretar de redacție, a asigurat apariția revistei Farmacia, organ al Colegiului General al Farmaciștilor. Aici a activat doar două luni, publicația fiind desființata prin lichidarea Colegiului, instituția sa tutelară, ca urmare a naționalizării intervenite în 2 aprilie 1949. O atare situație, când profesia farmaceutica rămăsese fără nicio publicație proprie care sa-i asigure un minimum de informații tehnico- organizatorice, pentru a nu mai vorbi de cele științifice, a durat aproape patru ani, pana la 1 martie 1953.  În acest interval tot B. a luat inițiativa realizării unei publicații cu caracter orientativ, intitulata CENTROFARM- Buletin informativ. B. a asigurat, pe lângă programarea conținutului și toate operațiile poligrafice, de la machetare, la tehnoredactare, corectură, bunul de tipar și de difuzare. Revista a apărut în zece numere (august 1949- decembrie 1950) și a inserat în paginile ei circulare, dispoziții, instrucțiuni, texte legislative etc., privind reglementarea unor probleme juridice, tehnice, organizatorice și metodologice, în baza cărora noul sector farmaceutic, restructurat pe criteriile economiei socialiste și a planificării centralizate, sa fie orientat și îndrumat, în 1953, prin adresa nr.141 a Ministerului Sănătății, B a fost investita, la 1 martie a acelui an, cu responsabilitatea realizării unei publicații științifice farmaceutice. în aceasta calitate ea a asigurat întreaga activitate redacțională și cea de difuzare. Prin rubricile preconizate și a conținutului deosebit de diversificat au putut fi acoperite multiple domenii care alcătuiesc structura Științelor farmaceutice: sinteza unor compuși cu eventuală acțiune terapeutică; realizarea de metodologii originale pentru controlul complex al medicamentelor (chimic, fizico-chimic, fitochimic, microbiologic, biologic, farmacologic, clinic etc.); studii pentru valorificarea superioara a plantelor medicinale sau aromatice din flora spontana și din culturi; realizări ale industriei naționale de medicamente; evocarea unor figuri și a unor momente reprezentative din trecutul farmaciei romanești; propuneri privind elaborarea de monografii pentru o viitoare ediție a Farmacopeei Romane, însoțite de comentarii și observații critice asupra celor publicate în ediția anterioara; promovarea de inițiative pentru raționalizarea muncii în farmacii; rezolvarea dificultăților tehnice întâlnite mai frecvent în activitatea de receptura; stimularea invențiilor și inovațiilor și, nu în ultimul rând, informații pertinente despre viată științifică și profesională farmaceutică, desfășurată atât în țară cât și peste hotare. Revista i-a asigurat colaborarea unor valoroși specialiști din rândul cadrelor didactice universitare, cât și al celor din institutele de cercetare, din industrie și a farmaciștilor practicieni.

Aceasta publicație, intitulata Farmacia, revista cu cea mai îndelungata existenta, la care B. a funcționat ca secretar general de redacție între 1 martie 1953 și septembrie 1958, a intrat în 2003 în cel de-al 51-lea an de apariție.

În 1955, 1956, 1957, B. a realizat, sub egida Direcției Generale Farmaceutice, trei agende medicale succesive, destinate corpului medical și farmaceutic. În calitate de responsabil de carte, tehnoredactor și corector responsabil, B a reușit să-i asigure sprijinul  unor specialiști de marcă pentru realizarea unui conținut aproape exhaustiv din care amintim rubricile mai importante: formular terapeutic, enumerarea celor mai des întâlnite afecțiuni, cu menționarea medicamentelor indicate în rezolvarea acestora; formule de prescripții magistrale, repartizate pe grupe terapeutice; tabel sinoptic privind produsele farmaceutice aflate în circulație (descriere, compoziție, prezentare, indicații și mod de administrare). Prezentarea unor grupe de produse medicinale: dentare, ceaiuri, seruri și vaccinuri, ape minerale. Alte capitole se refereau la: simptome și tratamentul intoxicațiilor; administrarea medicamentelor la copii; norme de prescriere a rețetelor; Extrase de Legea toxicelor și stupefiantelor; compoziția normala a lichidelor organismului; durata incubației în bolile infecțioase; tabel cu doze uzuale și maxime ale principalelor substanțe medicamentoase etc. Agendele, prin complexitatea conținutului lor, au asigurat o informație pertinenta la vremea respectiva, constituind, în același timp, un adevărat succes. În sfârșit, în 1973, când prin Ordinul 480 al Ministerului Sănătății s-a hotărât organizare și în țara noastră a unei Comisii de Farmacovigilență, România fiind una din primele țări din lume în care s-a creat un asemenea nucleu, B., în calitate de membră a comisiei, a primit însărcinarea editării unei publicații proprii acestei importante probleme, intitulată Farmacovigilența. în revistă pe lângă circulare, instrucțiuni și diverse reglementări, au fost inserate tipurile de reacții adverse, semnalate de medicii și de clinicile din România, dar  și de cele publicate  de revistele de specialitate din întreaga lume, însoțite de propuneri și măsurile  de protecție  de rigoare.  În cele 64 de numere apărute  trimestrial în intervalul  1973-1988, B.  a realizat,  pe  lângă  partea  de concepție științifică, și  interpretarea științifică a materialului și întregul  proces poligrafic, de la redactare și până la bunul de difuzare.

Lucrări  de  referință:  Din  cele  60  de  lucrări  publicate  amintim:

Colaborări

– Aiteanu Elena, Baicu Graziella – Conferința Națională de Farmacie (București, 1958), Farmacia, 1958, anul VI, nr. 5, p. 385-410

– Spielmann J., Baicu Graziella – In den rumaenischen Laendern verwendete alle Apothekergewichte und Hohlmasse, Noesis, Editura Academiei RSR, București, 1974, vol II, p.139-151

– Contz O., Baicu Graziella – Ion Vintilescu, marcantă personalitate din trecutul farmaciei românești, lucrare prezentată la Sesiunea de Comunicări a Comitetului Român de Istoria și Filosofia Științei al Academiei RSR, București, 15-17 mai 1975

– Baicu Graziella, Manda Maria, David Olimpia – Tradiții, actualități și perspective în activitatea de microproducție farmaceutică în România, Simpozionul ,,Orientări actuale în tehnologia farmaceutică’’

– Baicu Graziella, Suliman Maria, Barbu Olimpia – Die Tradition der Speziatitaetenherstellung in Apotheken Rumaeniens, Neue Beitraege sur Arzneimittelgeschichte, Festschrift fuer Wolfgang Schneider zum 70. Geburstag, Wissenschaftliche Verlagsgesellschaft mBH, Stuttgart, 1982, p. 81-85

– Călin Georgeta, Raicu Simona, Baicu Graziella – Profesor doctor Ștefan Bogdan și contribuția sa la dezvoltarea învățământului farmaceutic în România, Lucrare prezentată la Sesiunea de Comunicări a Comitetului Român de Istoria și Filozofia Științei al Academiei RS România, București, 5-7 mai 1976

– Baicu Graziella, Samborschi Elena, Manda Maria – Tradiții și înnoiri în școala de botanică și farmacognozie a Facultății de Farmacie din București, Lucrare prezentată la Sesiunea de Comunicări a Comitetului Român de Istoria și Filozofia Științei al Academiei R.S. România, București, 27-28 noiembrie 1976, Practica farmaceutică, 1979, anul XII, vol. I, p. 111-115

– Baicu Graziella, Gheorghiu Em. – Despre Farmacopeea Societății Farmaciștilor din România, Ediția Specială, 1915, Lucrare prezentată la Sesiunea de Comunicări a Comitetului Român de Istoria și Filozofia Științei al Academiei R.S. România, București 4-6 noiembrie 1974, 8 p.(în manuscris)

Autor unic și/sau colaborări

–C. Kollo, prestigios exponent al culturii farmaceutice românești, 100 ani de la naștere, Practica farmaceutică, 1974, anul VI, vol. II, pg. 95-109

– Un exponent de seamă al Facultății de Farmacie din Cluj și rolul său în valorificarea avuțiilor noastre naturale, Practica farmaceutică, 1976, anul IX, vol. I, p. 161-166

– Învățământul farmaceutic din București de la începuturi și până la crearea Facultății de Farmacie independente. 130 ani de la organizarea sa, Practica farmaceutică, 1985, cda. 9035, p.57-62

– Scurt istoric al Farmaciei și Laboratorului Vorel din Piatra Neamț, Practica farmaceutică, 1975, anul VIII, vol. I, p. 131-138

– Ioan Huzum, un rapsod al medicinii populare. 100 de ani de la nașterea sa, Lucrare prezentată la Sesiunea de Comunicări a Comitetului Român de Istoria și Filozofia Științei al Academiei R.S. România, București, 5-7 mai 1976

– Páter Bela, organizatorul Institutului Experimental al Plantelor Medicinale din Cluj, Practica Farmaceutică, 1976, anul IX, vol II, p. 163-170

– Ion Huzum, the Chemist, an Enthusiast of Popular Medicine, Noesis, Travaux du Comité Roumain d’Histoire et de Philosophie des Sciences, 1985, p. 83-87

– Despre valorificarea plantelor medicinale indigene și unele aspecte ale cercetării fitochimice, Practica farmaceutică, 1972, anul V, vol. III, p. 181-188,

– Contribuția profesorului Elemér Kopp la valorificarea plantelor medicinale în țara noastră, Practica farmaceutică, 1973, anul VI, vol. I, p. 151-158

– Preocupări pentru afirmare profesională în ultimele trei decenii, Practica farmaceutică, 1977, anul X, vol. II, p.165-173

–Tradiții  ale valorificării  plantelor medicinale în România,  Teza  de  doctorat,  Institutul  de Medicina și Farmacie, Târgu Mureș, 1974, 538 p.

–Un precursor  al farmaciei  românești, Samoil, Gh. Konya, Revista Medicală (Târgu Mureș), 1968, an XIV nr.4, p. 485-489 (în colaborare cu Bogdan Cornelia), ;

– Viața profesională și științifică a  farmaciștilor din România la sfârșitul secolului al XIX-lea și în primele decenii ale secolului al XX-lea, reflectată în publicațiile de specialitate ale vremii, Practica Farmaceutica,  1970, an III, vol. IV (în colaborare cu Cruceanu I.) p. 119-130;

–Contribuția profesorului Theodor Solacolu la dezvoltarea botanicii farmaceutice și la valorificarea plantelor medicinale din România, Revista Medicală (Târgu Mureș), 1970, an XVI,  nr.3-4 p. 459-464;

–Contribuții  la  valorificarea  operei  inedite a  lui Marcel Brânză,  Practica  Farmaceutică,  1971, an IV.  vol. 1 (în  colaborare);

–Al  XII-lea Congres Internațional de Medicinii de la Moscova  (1897) și importanța sa pentru dezvoltarea științelor farmaceutice, Practica Farmaceutica, 1971, an VI, vol. IV, p. 107-113;

–The Evolution of Pharmacognosy Research in Pharmaceutical Education in Bucharest, XXII International Congres of the History of Medicine, Scientific Sessions Programme and Abstracts , London, 2th to 9th September 1972;

–Doctor farmacist Ion Polovrăgeanu și contribuția sa la dezvoltarea industriei medicamentelor românești, Practica Farmaceutica, 1975, an VIII, vol. 11; p. 151-156

– Die Tradition der Spezialitatherstellung în Apotheken Rumanies. Neue Beitrage zur Arzneimittelgeschichte. Festschrift fur  Wolfgang Schneider zum 70. Geburstag,Wiessenchaftliche Verlagsgesellschaft MbH, Stuuttgart, 1982 (în colaborare);

– Ioan Huzum the Chemist an enthusiast of Popular Medicine, Noesis, Travaux du Comite Roumain d’ Histoire et de Philosophie des Sciences, Editura Academiei R.S.R., București, 1985, vol. XI;

–N T Deleanu, o figură  reprezentativă a învățământului  românesc, Practica Farmaceutică, 1986;

–Profesorul Ion Grințescu și contribuția sa  la  valorificarea  plantelor medicinale  din  România,   Practica Farmaceutică,  1989;

–Farmacopeea  Societății  Farmaciștilor  din România,  Ediție Speciala  1915.  76  de  ani  de  la  apariția  ei,  Gazeta  Farmaciștilor,   1991,  an  I;

–Profesorul Ștefan Minovici (1867-1935), un artizan al învățământului farmaceutic românesc, la 60 de ani de la dispariția  sa, Farmacia,  1996, vol. XLIII, nr.3-4 (în colaborare);

–In Memoriam. Dix and depuis la disparition du Professeur emerite docteur Josif Spielmann, Acta Musei Napocensis, Istorie, 1998. (articol mentionat în Académie Internationale d’Historie de la Pharmacie, Nouvelle serie, 1998, Tome IV, nr.34);

–Profesor doctor docent farmacist Ioan Simiti, un om dăruit cercetării farmaceutice clujene, Farmacia, 2000, vol XLVIII, nr.2 (m colaborare);

–Profesor doctor docent Teodor Goinea, om de știință emerit, un remarcabil farmacognost al Facultății de Farmacie din Cluj Napoca, Farmacia, 2001, vol. XLIX, nr. 3;

–In Memoriam. Doctor Farmacist Elena Aiteanu coordonatorul cercetării medicale și farmaceutice din Academia de Științe Medicale din România, Farmacia, 2001, vol. XLIX nr. 4 (ln colaborare);

–Farmacistul Chiru Pesici și inițiativele sale în tehnologia farmaceutică românească, Farmacia, 2002 vol. L, nr. 1;

– Și farmaciștii se împușcă, nu-i așa? Memoria nr. 43 (2/2003), p. 125-128

– Acel om adevărat, un simbol al mișcării sportive românești, Memoria nr. 57 (4/2006), p. 102-113 (în colaborare cu Ligia Pană)

– Petre  Ionescu-Stoian, așa cum a fost, Memoria nr. 58-59 (1-2/2007), p. 204-220

– In memoriam Micaela Ghițescu, Mesaje de condoleanțe, Memoria nr. 108-109 (3-4/2019) p. 85

În afara lucrărilor de Istoria Farmaciei a mai elaborat alte zece cu caracter  științific precum și 20 de recenzii și referate privind periodice romanești și străine. De asemenea, mai sunt semnalate circa 60 de titluri comunicate cu prilejul unor manifestări naționale și internaționale.

Bibliografie  critică:

-Izsak  Samuel  –  Farmacia  de-a  lungul  secolelor,  Editura științifică și Enciclopedica,   București,  1979;

-Lipan  I. Vasile  –  Geschichte  der Rumanieschen  Pharmazie   în  der  Moldau  und   Walachei  bis  zum  Jahre   1921, Deutscher  Apotheker  Verlag,  Braunschweig,   1985;

-Lipan  I. Vasile  – Farmacia Românească  în  date, UNI Druck,  Gmbh, Druckerei Verlag,  Braunschwig,  1990;

-Spielmann Josif, Baicu Graziella  (coordonator) Istoria  Științelor  Farmaceutice  în România,    Editura   Medicală    Amaltea   București,    1994;

– Rogozea Liliana Farmacognozia în pregătirea Studenților Mediciniști din România de-al lungul timpului, Editura Universității ,,Transilvania”, Brașov, 2002.

B. a fost citată prin nominalizări bio-bibliografice, titluri de lucrări și rezumate, în Revista Académie Internationale d’Histoire de la Pharmacie, Communications, Nouvelle Serie, Paris, Edition P. Julien, în perioada 1984-2002.