UNIVERSITÉ DE MÉDECINE ET DE PHARMACIE „Charles Davila” FACULTÉ DE PHARMACIE .

SOCIÉTÉ  ROUMAINE  D’HISTOIRE DE LA PHARMACIE

 ANA CARATĂ

ADRIANA-ELENA TĂEREL

EMILIA STANCU

PATRIMOINE PHARMACEUTIQUE HISTORIQUE. LE MUSÉE NATIONAL D’HISTOIRE DE LA PHARMACIE 

Section A –Collection „Maître de Conférence D.Ph. Zisi St. Fârșirotu”

Faculté de Pharmacie, Bucarest

Volume 1

Aperçu dans la Collection.Vedere de ansamblu în Colecție

Bucarest, 2016

Auteur–coordonnateur: Prof. Dr. Pharmacienne Ana Carată

Co–auteurs: Ass. Prof. Dr.Farm. Adriana–Elena Tăerel

Chef de travaux,  Dr.Pharm. Emilia Stancu

Collaborateurs et contributions personnelles:

Constanța Rizescu, Dr.Chimiste, correcteur le français

Stănescu Mihai-Lucian Candidat en Sci. Pharm. UMF „Charles Davila”), la traduction du latin

Cristian–Mihai Ștefănescu, Photos, Couverture et des autres

Pharmacienne Cristina Enculescu, photographies, quelques explications.

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE „Carol DAVILA”.

FACULTATEA DE FARMACIE SOCIETATEA ROMÂNĂ DE ISTORIA FARMACIEI

 ANA CARATĂ, ADRIANA-ELENA TĂEREL, EMILIA  STANCU

PATRIMONIU FARMACEUTIC ISTORIC. MUZEUL  NAȚIONAL DE ISTORIA FARMACIEI

 Volumul 1

Secția A – Colecția „Conf. Dr. Farm. Zisi St. Fârșirotu”

 Conf. Dr. Farm. Zisi St. Fârșirotu (07.01.1916-30.05.2009)

București, 2016

Autor-Coordonator: Prof. univ. Dr. Farm. Ana CARATĂ

Co-Autori: Conf. Dr. Farm. Adriana-Elena TĂEREL Șef de Lucrări, Dr. Farm. Emilia STANCU

Colaboratori și contribuții personale:

Dr. Chimist Constanța RIZESCU, corector limba franceză,

STANESCU Mihai-Lucian, Drd. UMF „Carol Davila”, traducere din latină,

Cristian-Mihai ȘTEFĂNESCU, Foto, Coperta 1 și altele,

Farmacist Cristina ENCULESCU, fotografii, unele explicații

1^er VOLUME Dans le volume on trouve / Volumul cuprinde:  

PRÉFACE / PREFAȚA

INTRODUCTION/INTRODUCERE

  Ière PARTIE FACULTÉ DE PHARMACIE DE BUCAREST. BREF HISTORIQUE PRIMA PARTE FACULTATEA DE FARMACIE-SCURT ISTORIC  

IIème PARTIE VALEURS DE PATRIMOINE CULTUREL PHARMACEUTIQUE DANS LA COLLECTION „Maître de Conférence Dr. Pharm. Zisi St. FÂRȘIROTU”, Faculté de Pharmacie de Bucarest PARTEA II-a VALORI DE PATRIMONIU CULTURAL FARMACEUTIC ISTORIC ÎN COLECȚIA DE ISTORIA FARMACIEI, „Conferențiar Dr. Farm. Z. St. FÂRȘIROTU”, FACULTATEA DE FARMACIE DIN BUCUREȘTI

1.    Z. St. Fârșirotu – Le Créateur de la Collection. Courts données biographiques. Fonctions. 1. Z. St. Fârșirotu – Creatorul Colecției. Scurte date biografice. Funcții.
2.    Court historique et le patrimoine de la collection „Maitre de Conference Dr. Pharmacien Z. St. Fârșirotu”. 2. Scurt istoric al Colecției „Conf. Dr. Farm. Z. St. Fârșirotu”. Patrimoniul Colecției.
3.     Charles Davila (1828-1884) – le fondateur de l’enseignement pharmaceutique à Bucarest. Documents d’archive / 3. Carol Davila (1828-1884) – fondatorul învățământului farmaceutic la București. Documente de  arhivă.
4.    Diplômes et certificats d’études, Diplôme Royal, Brevet, Diplômes honoraires, XIXe – XXe siècles / 4. Diplome și certificate  de studii, Diplomă Regală, Brevet, Diplome onorifice, secolele XIX-XX
5.    Annexes. Inventaires / Anexe. Inventare.
6.    Conclusions/ Concluzii.
7.    Bibliographie /Bibliografie.

  AVANT PROPOS

Les pharmaco-historiens roumains ont manifesté l’intérêt pour la protection du patrimoine culturel professionnel, surtout dans la seconde moitié du siècle dernier. Dans le volume des résumés du Congrès international d’histoire de la pharmacie, qui s’est tenue à Paris en 1973, on trouve la déclaration suivante: „Un musée, quelques collections, des manuscrits, des livres et des photos, dispersés dans tous les centres universitaires et des autres villes, des nombreuses études scientifiques depuis longtemps, offrent la preuve de vif intérêt de la Roumanie pour son passé pharmaceutique” [11, C. Iugulescu]. Une année plus tard, en 1974, l’autorité compétente de l’État roumain a publié la loi nr.63/1974, pour protéger le patrimoine culturel national de la République Socialiste Roumanie. À Bucarest, le Chef de la Discipline d’Histoire de la Pharmacie, Maître de Conférence Dr. Pharmacien Zisi St. Fârșirotu (1916-2009), en les années 1960-1962, a commencé de collectionner d’objets d’histoire de la pharmacie et il a organisé une Collection, dans le cadre de la Discipline, dont Chef il était, à l’Institut de Médecine et de Pharmacie (IMF, maintenant l’Université de Médecine et de Pharmacie „Carol Davila”). Le créateur de la Collection, Dr. Pharmacien Zisi St. Fârșirotu, dans un bref historique communiqué et publié en 1983, respectivement en 1985 [10] déclare: „En vertu des dispositions de la loi 63/1974 et par la lettre no. 23741 / 27.12.1977 du Rectorat de l’Institut de Médecine et de Pharmacie de Bucarest, on demandait de faire des listes des tous les objets du patrimoine culturel national, qui ont trouvaient dans la gestion des Facultés du l’Institut”. Dans le même temps, par cette lettre on a été faite la recommandation de créer un Musée de l’Enseignement Médical et Pharmaceutique à Bucarest. Ce volume est le premier de la série illustrant l’ensemble des actifs (la base matérielle) de la Collection „Maître de Conférence Dr. Pharmacien Zisi St.Fârșirotu”. Tout d’abord, dans la Ière partie, nous présentons un bref des données historiques sur la Faculté et sur le premier doyen de la Faculté (1923-1925), le Professeur Dr. Ștefan Minovici (1867-1935). La II-ème Partie du cet ouvrage, contient des informations sur l’initiateur et l’organisateur de l’enseignement pharmaceutique à Bucarest, au milieu du XIXe siècle, le médecin Général Docteur Charles Davila (1828-1884). Il est important de retenir, la gratitude des médecins et des pharmaciens, pour c’est ce que Charles Davila a laissé à la postérité. A cet égard, sont remarquables les moments anniversaires, réalisés par les successeurs, depuis 1903 jusqu’en 2013 (Fig. 35-56). Dans ce volume 1, sont présentés également des diplômes et certificats d’études pharmaceutiques, à Vienne, Prague, Budapest et dans notre pays, au XIXe siècle et la première moitié du XXe siècle, des diplômes d’honneur, la bibliothèque (vieux livres en français, en l’allemand et des autres, XIXe et XXe siècles). La décision dʼécrire le texte également en français, vise l’accessibilité pour les lecteurs étrangers qui ne parlent pas le roumain. Notre tentative de présenter unitaire le matériel, nʼa pas réussi complètement; donc, nous avons adopté une formule mixte du texte et pour expliquer les figures (en français et en roumain). Pour les connaisseurs de la langue roumaine qui ont une certaine difficulté à comprendre la langue française, nous avons introduit le texte en roumain. Nous avons présenté le texte des quelques diplômes et certificats dʼétudes pharmaceutiques, seulement à titre d’exemples, dont les renseignements sont dʼun grand intérêt dans l’histoire de l’éducation pharmaceutique dans notre pays, et quʼils nous montrent l’influence française dans ce domaine. Les diplômes et certificats dʼétudes universitaires présentés dans les figures 57-77, sont écrits, soit en latin ou en langue roumaine du temps. Les autres volumes, ils auront les thèmes: – Albums pharmaceutiques, -l’équipement de laboratoire, – Portraits (tableaux peints ou des photos encadrées), – des médailles, plaquettes honoraires, badges, – la bibliothèque (manuels, ouvrages de spécialité, des traités, Pharmacopée [5], des publications périodiques, la législation etc.), Fonds Personnels d’Archives, (FPA) et les donateurs (d’après leurs signatures d’identification et les listes de dons). Par conséquent, nous pensons que nous connaîtrons le nombre total d’objets qui existent dans la Collection. La Collection est en fonction depuis sa fondation, dans la structure de la Discipline de l’Organisation pharmaceutique et d’Histoire de la Pharmacie; (depuis 1992 la discipline est dénommée Législation, Management et Marketing pharmaceutique, l’Histoire de la Pharmacie). La responsabilité de la protection et de mettre en valeur des tous les objets et documents de la collection appartient aux enseignants, sous l’autorité directe du chef de la discipline. Initialement, la collection comptait 218 objets (documents anciens, des diplômes d’études pharmaceutiques et dʼhonneur, livres roumains et étrangers, XIXe et XXe siècles, des photographies, équipement, mobilier pharmaceutique en bois sculpté du XIXe siècle, des appareilles de laboratoire pharmaceutique, des médailles, plaquettes, insignes, réalisés à l’occasion des anniversaires les plus importants événements de l’histoire de l’enseignement et des sciences pharmaceutiques et médicales à Bucarest [10, Zisi St. Fârșirotu]. Toutes ces témoignages sont des valeurs professionnelles, des domaines médicales et pharmaceutiques, et en même temps, ils ont des valeurs artistique et scientifique, des éléments spécifiques de la pharmacie en Roumanie au fil du temps: meubles en bois sculpté, les emblèmes et des statues, en bronze, en céramique ou en carton, les figures mythiques d’ancienne médecine et pharmacie, la publicité pharmaceutique artistiquement faite, donnent aux bénéficiaires de la collection, la dimension artistique de la profession du pharmacien, comment les ancêtres ont entrelacés l’art professionnel avec l’art pur [18, Emilia Stancu]. Les bénéficiaires de la Collection sont en principe, les étudiants en Pharmacie et en Médecine, mais nous avons l’intention d’atteindre et d’assurer l’accès du public, également. Tous ces aspects, contribuent à la formation culturelle et professionnelle-scientifique du pharmacien et du médecin. N.B. La rédaction des phrases, la traduction du texte en français, l’orthographie, sont la responsabilité du coordonnateur des auteurs, Ana Carată. Aux Bénéficiaires, mecontents de notre œuvre, nous leurs proposons un peutit fragment cité de lʼinterview du grande lʼhomme de culture national et international, Djuvara Neagu, à sa vénérable âge dʼun siècle (né, 1916): «Chaque fois que je relise les textes écrites, on peut trouver des mots ou des phrases qui doivent être modifiées ou ajoutées. Parfois, l’ordre des mots semble inapproprié, de la peine; Dʼautres fois, des paragraphes entiers disparaissent dans une deuxième ou troisième lecture, ou changent leur position dans le texte. Un mot remplace un autre, une virgule est là un point n’a pas été enregistré et un point bénie apparait, pour séparer une phrase aussi longe qu’il est encore impossible de comprendre”. «Je relis cent fois ce que j’ai écrit, en taillant la phrase”.

PREFAȚA

Interesul farmaco-medico-istoricilor români pentru protejarea patrimoniului cultural profesional s-a manifestat mai pregnant în a doua jumătate a secolului trecut. În volumul cu rezumatele Congresului Internațional de Istoria Farmaciei, desfășurat la Paris în 1973, găsim următoarea afirmație: „Un Muzeu, câteva colecții, manuscrise, cărți și fotografii, dispersate în toate centrele universitare și alte orașe, numeroase studii științifice din trecut, oferă proba de viu interes al României pentru trecutul său farmaceutic” [11, C. Iugulescu]. Un an mai târziu, în 1974, autoritatea competentă a statului român a publicat legea nr.63/1974 pentru protejarea patrimoniului național cultural al R.S.R. La București, Șeful Disciplinei de Organizare farmaceutică și Istoria Farmaciei, Conf. Dr. Farm. Zisi St. Fârșirotu (1916-2009), în 1960-1962, a demarat acțiunile de colectare și amenajare a Colecției de Istoria Farmaciei, în cadrul Facultății de profil, la Institutul de Medicină și Farmacie (IMF, în prezent Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”). Inițiatorul Colecției, Conf. Dr. Farm. Zisi St. Fârșirotu, într-un scurt istoric comunicat și publicat în 1983, respectiv 1985 [10] precizează: „Conform dispozițiilor legii 63/1974, Rectoratul Institutului de Medicină și Farmacie din București, prin adresa nr. 23741 / 27.12.1977, cerea elaborarea de liste cu toate obiectele de patrimoniu național cultural”. În același timp, în adresă s-a făcut recomandarea de înființare a Muzeului Învățământului Medical și Farmaceutic la București. Volumul de față, reprezintă prima lucrare din seria celor care vor ilustra întreg patrimoniul (inventarele) Colecției „Conferențiar Dr. Farm. Zisi St. Fârșirotu”. Pentru început, în Partea a I-a, prezentăm date sumare din istoricul Facultății și despre Primul Decan (1923-1925), Profesor Dr. Ștefan Minovici (1867-1935). Partea a II-a, cuprinde informații despre inițiatorul și organizatorul învățământului farmaceutic din București, la jumătatea secolului al XIX-lea, General Doctor Carol Davila (1828-1884). De reținut, recunoștința urmașilor învățământului medical și farmaceutic pentru ceea ce a lăsat Carol Davila posterității. După anul 1900, sunt relevante în acest sens, 10 momente omagiale, din 1903 până în 2013 (Fig. 35-56). Volumul 1 se continuă cu Diplome și Certificate de studii farmaceutice la Viena, Praga, Budapesta și în țară, din secolul al XIX-lea și prima jumătate a celui de al XX-lea, diplome onorifice, cărți vechi în limbile franceză, germană și alte limbi, din secolul al XIX-lea și secolul XX. Decizia de a reda textul și în limba franceză, are drept scop accesibilitatea cititorilor străini, care nu cunosc limba română. Tentativa noastră de a prezenta uniform materialul, nu a reușit în totalitate; de aceea am adoptat o formulă mixtă pentru explicarea figurilor, (în franceză și română). Am prezentat textul câtorva diplôme și certificate de studii numai ca exemple, ale căror informații sunt de mare importanță pentru istoria învățământului farmaceutic în țara noastră și care ne vorbesc de influența franceză în acest domeniu. Diplomele și certificatele de studii universitare prezentate în figurile 57-77, sunt scrise fie în latină, fie în limba română a vremii. Celelalte volume, vor avea ca teme: – Albume, -Vase farmaceutice, Aparatura pentru receptură și pentru laborator, – Portrete (tablouri pictate sau fotografii înrămate), Medalii, Plachete, Insigne, – Biblioteca (manuale, tratate, farmacopei [5], publicații periodice, legislație, etc.) – Fonduri Personale de Arhivă (FPA) și Donatori (identificare după semnături, liste de donații). Astfel, apreciem că vom cunoaște numărul total de obiecte care exisă în Colecție. Colecția funcționează de la înființare și în prezent, în structura Disciplinei de Organizare farmaceutică și Istoria Farmaciei; (din 1992 disciplina este denumită Legislație, Management și Marketing farmaceutic, Istoria farmaciei). Responsabilitatea pentru protejarea și valorificarea tuturor obiectelor și documentelor din Colecție, aparține cadrelor didactice, sub directa conducere a Șefului Disciplinei. Inițial, Colecția număra 218 obiecte (documente vechi, diplome de studii farmaceutice și diplome onorifice, cărți străine și românești, secolele XIX-XX, fotografii, mobilier farmaceutic sculptat în lemn din secolul XIX, aparatură, veselă de laborator farmaceutic, medalii, plachete, insigne, realizate cu prilejul celor mai semnificative evenimente din istoria învățământului și științelor medico-farmaceutice la București [10, Z. St. Fârșirotu]. Toate aceste mărturii sunt valori profesionale, artistice şi științifice din domeniul medical și farmaceutic, elemente specifice activităților farmaceutice din România de-a lungul timpului; mobilierul sculptat în lemn, embleme și statui, în bronz, ceramică sau carton, ale figurilor mitice din vechea medicină și farmacie, reclame farmaceutice artistic realizate, dau beneficiarilor Colecției, dimensiunea artistică a profesiunii de farmacist, modul în care înaintașii au împletit arta profesională cu arta pură [18, Emilia Stancu]. Beneficiarii sunt în primul rând studenții în Farmacie și Medicină, dar intenționăm să realizăm și accesul publicului. Toate aceste aspecte din domeniul istoriei farmaciei, contribuie la formarea culturală, profesional – științifică a farmacistului și medicului. N.B. Formularea frazelor, traducerea textului în limba franceză, ortografie, sunt în responsabilitatea Autorului coordonator, Ana Carată. Beneficiarilor, nemulțumiți de această lucrare, le oferim un citat din interviul luat marelui om de cultură națională și internațională, Neagu Djuvara, la venerabila vârstă de un secol (n.1916) : „De fiecare dată când recitești cele scrise, se vor mai găsi cuvinte sau fraze care se cer modificate sau adăugate. Uneori, ordinea cuvintelor în frază ți se pare nepotrivită, alteori, paragrafe întregi dispar la o a doua sau a treia citire, sau își schimbă poziția în text. Un cuvânt înlocuiește pe altul, o virgulă apare unde nu fusese consemnată și un punct își face binecuvântata apariție pentru a despărți o frază pe cât de lungă tot pe atât de imposibil de înțeles”. „Recitesc de o sută de ori ceea ce am scris, cioplesc fraza”.